Dragostea te înalță.
Dragostea îți dă puterea sa ajungi departe, să te simți împlinit.
Dragostea te învăluie în căldură, îți dă sensuri noi vieții, îți aduce bucurii nebănuite.
Ce norocos sunt că am găsit-o! se gândește Ion, în timp ce se plimbă pe plajă, singur, printre stânci. Aceeași plaja unde au hotărât că de acum vor păși de mână, înainte, împreună, mereu.
Ion este profesor asociat la catedra de limba română a unei universități din Spania. A venit aici în urma cu doi ani și atunci a cunoscut-o pe Maria.
Maria. Ion și Maria! Numele lor sunt parcă un banc tradițional românesc. Zâmbește la gândul acesta. Pentru că ei sunt o poveste internațională. El român, ea din Spania. El ortodox, ea catolică.
Ce îi leagă însă este pasiunea pentru o viață trăită frumos, dragostea de carte și de cultură, principiile după care se ghidează, visele lor comune.
A cerut-o în urmă cu o săptămână. Doar ei doi, pe malul marii, în picioarele goale, la apus. O sticla de vin, o brânză bună, fructe. Atât. Și promisiunea pentru eternitate. Viața în doi e atât de frumoasă, de simplă, de firească, alături de logodnica lui!
De acum trebuie să se cunoască și părinții. Părinții lui, atât de buni, de decenți! Și părinții ei sunt la fel.
Ar avea atât de multe de povestit! Insă unii vorbesc română, ceilalți spaniolă.
Și-ar dori ca cele două perechi de părinți să poată contribui deplin la bucuria copiilor, să înțeleagă cât de frumoasa este povestea lor, să se înțeleagă și între ei. Ar schimba rețete, ar vorbi cu nostalgie despre vremurile tinereții, și-ar împărtăși speranțele pentru viitorul copiilor lor.
Desigur că el și Maria vor fi acolo, la întâlnire, să îi ajute. Dar își doresc mai mult decât atât. Își doresc sa îi vadă vorbind sincer, din inimă, direct. Își doresc că întreaga căldură a cuvintelor să treacă de la om la om, să se exprime cu lejeritate.
Noroc că are un dispozitiv de traducere instant.
Acum câteva luni a fost în Mongolia, la un schimb de experiență. A fost în sate, în comunități rurale, îndepărtate. Copiii cu obrajii îmbujorați de aerul tare, peisajul atât de pitoresc, i-au rămas în suflet.
Atunci a început să folosească un dispozitiv Vasco Translator V4 .
Atunci a văzut cât de util este acest translator electronic care transformă cuvintele de neînțeles în dialog și semnele rutiere, niște hieroglife, în indicații de orientare.
Daca nu avea un Vasco cu el, s-ar fi rătăcit. Sau ar fi fost nevoit să rămână în capitală. Oricum, nu ar fi reușit să ducă la bun sfârșit acel proiect, ultima piesa din puzzel-ul unui articol științific ce îi va schimba cariera. Iar internetul gratuit pe care îl are pe Vasco l-a salvat.
Intr-o țară în care costa atât de mult datele mobile, să plătească traficul de internet necesar traducerilor ar fi făcut ravagii în bugetul lui.
Acum, că știe cum funcționează și cât îți ușurează călătoriile acest translator electronic, stă liniștit.
Avea emoții, părinții vor veni singuri din România în Spania. Prima dată cu avionul. Și cum nu vorbesc nicio alta limbă decât română, ar fi fost foarte dificil sa se descurce în labirintul aeroporturilor internaționale.
Așa, vor face o fotografie și vor putea să descifreze semnele, vor folosi serviciul de traducere instant și vor putea să se descurce cu autoritățile.
Altfel, poate ar fi pățit ca acei canadieni care voiau în Italia și au ajuns în România. A fost peste tot la știri. A fost amuzantă experiența pentru canadieni, dar pentru părinții lui, să ajungă la naiba în praznic, ar fi fost panică totală.
Sursa foto: Vasco Electronics
Se potrivește bine vizita părinților. Vor asista la susținerea tezei de doctorat a Mariei. Vor afla, cu ajutorul aparatului, direct din gura Mariei, cât de mult iubește și respectă cultura română viitoarea lor noră. Lucrarea ei este pe tema evoluției limbilor latine. Și-o și imagineaza pe mama lăcrimând puțin când o va auzi pe doamna doctorand vorbind despre revoluția pașoptistă. Apoi vor face o cină festivă la un restaurant, ei doi, părinții Mariei, părinții lui. Și vor pune la cale nunta.
Barierele au căzut. Oamenii au găsit un limbaj comun, care le permite să se audă și să se înțeleagă. Un aparat, un Vasco, îi va ajuta ca familia lor să trăiască în armonie, să comunice, să construiască relații. Parcă îl vede pe tata, de sărbători, sunandu-l pe socru și, cu V4 in mână, spunandu-i La multi ani, cuscre, și multă sănătate!
Sunetul telefonului îi întrerupe gândurile. E Maria, i-a trimis un mesaj.
Iubitule, unde ești? Îmi e dor de tine!
Pleacă spre casă Ion, unde îl așteaptă iubirea. Pentru că iubirea te înalță, te învăluie, te face fericit.
Articol scris pentru concursul SuperBlog 2023.
P.S. Dedic acest articol verilor mei șu tuturor românilor din Spania, atât nomazi digitali, liberi profesioniști, profesori, cât și șoferi, guvernante sau casiere la supermarket. Sunteți ai noștri, sperăm să vă simțiți acasă, iubiți și apreciați oriunde v-ați afla!
lectura si alte pasiuni 
Un răspuns la “Vremea iubirii”
[…] Vremea iubirii […]